Ți-ai dorit vreodată să urci un perete de stâncă, să traversezi o punte suspendată peste o prăpastie sau să privești valea de la înălțimea unui vultur, fără să fii alpinist? Via ferrata îți oferă exact asta. Este una dintre cele mai spectaculoase forme de turism montan activ, în care urci pe trasee echipate cu cabluri de oțel, scări și trepte metalice, legat permanent de un cablu de siguranță.
Originea acestor trasee este legată de zona Alpilor, iar astăzi ele există în multe țări, inclusiv în mai multe zone montane din România. Via ferrata atrage tot felul de oameni: drumeți care vor mai multă adrenalină, familii cu adolescenți, sportivi care caută o provocare nouă. Pentru a fi o experiență frumoasă, nu un moment de panică pe un perete, e nevoie însă de pregătire, de echipament corect și de câteva reguli respectate cu strictețe. Ghidul de mai jos îți arată tot ce trebuie să știi înainte de primul traseu.
Ce este via ferrata
Numele vine din italiană și înseamnă „drumul de fier”. Este un traseu montan echipat cu un cablu de oțel fixat în stâncă pe toată lungimea lui, de care te asiguri permanent cu un set special de lonje. Pe porțiunile abrupte, traseul are trepte metalice, scări, mânere, uneori punți suspendate sau tiroliene. Echipamentul fix îți permite să urci pe stânci pe care, altfel, doar cățărătorii experimentați le-ar putea aborda.
Via ferrata se situează undeva între drumeție și escaladă. Nu cere tehnica unui cățărător, nu folosești coarde și nu ai nevoie de un partener care să te asigure. În schimb, presupune forță în brațe și picioare, echilibru, rezistență și, mai ales, un control bun al fricii de înălțime. Unele trasee sunt scurte și ușoare, potrivite pentru o după-amiază, altele durează o zi întreagă și sunt solicitante chiar și pentru sportivi.
Pentru un turist activ, farmecul vine din combinație: peisajele pe care le vezi doar de sus, senzația de expunere controlată și satisfacția de a fi urcat un perete care, privit de jos, părea imposibil.
Cine poate încerca
Majoritatea oamenilor cu o condiție fizică decentă pot parcurge un traseu ușor de via ferrata. Dacă poți face o drumeție montană de câteva ore fără probleme și poți urca scările unui bloc fără să te oprești, ai o bază bună. Forța în brațe ajută, dar pe traseele bine alese efortul principal vine din picioare.
Frica de înălțime merită luată în serios. O ușoară neliniște e normală și dispare, de obicei, odată ce te obișnuiești cu echipamentul. O teamă puternică poate însă transforma traseul într-un chin și chiar într-un pericol, dacă te blochezi pe o porțiune expusă. Începe cu un traseu foarte scurt, cu posibilitate de retragere, și vezi cum reacționezi.
Copiii și adolescenții pot participa pe trasee potrivite vârstei, cu echipament adaptat și însoțiți de adulți cu experiență sau de un ghid. Unele seturi de via ferrata au limite de greutate, minime și maxime, specificate de producător, iar acestea trebuie respectate. Persoanele cu afecțiuni cardiace, probleme de echilibru sau alte boli cronice ar trebui să discute cu medicul înainte de a încerca.
Câteva săptămâni de pregătire fac experiența mult mai plăcută. Urcatul scărilor, drumețiile cu diferență de nivel, exercițiile pentru picioare și câteva exerciții de tracțiune pentru brațe și spate, chiar și cu benzi elastice acasă, te ajută să ajungi la capătul traseului fără să tremuri de oboseală. O ședință sau două într-o sală de escaladă te obișnuiesc cu hamul și cu senzația de a fi deasupra solului.
Echipamentul obligatoriu
Pe via ferrata, echipamentul nu e opțional. Fiecare piesă are un rol precis în siguranța ta:
- hamul, care trebuie să se potrivească bine pe corp și să fie reglat corect;
- setul de via ferrata, format din două lonje cu carabiniere și un absorbant de energie, care preia șocul în cazul unei căderi;
- casca, care te protejează de pietrele căzute și de lovirea capului de stâncă;
- mănușile, ideal cu degete scurte, care protejează palmele de cablul de oțel;
- încălțămintea de munte cu talpă aderentă și suficient de rigidă pentru treptele metalice;
- un rucsac mic, bine prins pe spate, cu apă, gustări, o geacă și o trusă de prim ajutor.
Setul de via ferrata este specific acestei activități și nu poate fi înlocuit cu bucle de coardă improvizate sau cu echipament de escaladă. Pentru primele trasee, cel mai simplu este să închiriezi echipamentul de la un centru specializat sau prin ghidul cu care mergi. Verifică întotdeauna starea echipamentului înainte de traseu.
Cum te deplasezi corect pe traseu
Regula celor două carabiniere
Cea mai importantă regulă: cel puțin o carabinieră trebuie să fie prinsă de cablu în orice moment. La fiecare punct de ancorare, unde cablul e fixat în stâncă, muți carabinierele pe rând: desfaci prima, o prinzi după ancoraj, abia apoi o muți pe a doua. Nu le desface niciodată pe amândouă în același timp.
Distanța față de ceilalți
Între două puncte de ancorare trebuie să se afle o singură persoană. Dacă cel din fața ta ar cădea, nu trebuie să te tragă și pe tine. Așteaptă ca el să treacă de ancoraj înainte să intri pe același segment.
Pe scări, trepte și punți
Folosește picioarele cât mai mult, iar brațele mai ales pentru echilibru, ca să nu obosești repede. Păstrează trei puncte de sprijin: două mâini și un picior sau două picioare și o mână. Pe punțile suspendate, mergi calm, fără să legeni structura, și nu te uita constant în jos dacă te neliniștește.
Dacă te blochezi de frică
Se întâmplă chiar și oamenilor în formă bună. Primul pas este să te asiguri că ambele carabiniere sunt prinse de cablu, apoi să te oprești și să respiri lent, privind stânca din fața ta sau orizontul, nu golul de dedesubt. Spune-le celorlalți ce simți: un coechipier calm sau ghidul te pot ajuta să faci pașii următori. Dacă nu te simți în stare să continui, folosește cel mai apropiat punct de retragere. Renunțarea la timp nu e un eșec, ci o decizie înțeleaptă.
Pauzele
Pauzele se fac doar în locuri sigure, cu ambele carabiniere prinse. Nu te desprinde de cablu ca să faci fotografii sau să te odihnești mai comod.
Gradele de dificultate și alegerea traseului
Traseele de via ferrata sunt clasificate pe grade de dificultate, de obicei cu litere sau cifre, de la cele foarte ușoare, aproape ca o drumeție cu porțiuni asigurate, până la cele extrem de dificile, cu pereți verticali sau chiar surplombe. Scalele pot diferi ușor de la o țară la alta, așa că citește descrierea fiecărui traseu, nu doar gradul.
Pentru primul traseu, alege unul ușor, scurt, cu posibilitate de ieșire pe parcurs, adică puncte în care poți abandona în siguranță. Informează-te despre lungimea traseului, diferența de nivel, timpul estimat, porțiunile cele mai expuse, accesul și drumul de întoarcere. Coborârea, adesea pe o potecă lungă și abruptă, face parte din traseu și trebuie luată în calcul.
Via ferrata se potrivește foarte bine într-o vacanță activă la munte. Poți alterna o zi de traseu echipat cu o zi de drumeție ușoară sau de odihnă, iar zonele cu mai multe trasee îți permit să crești treptat dificultatea pe parcursul șederii. Pentru familiile cu adolescenți, un traseu scurt și ușor poate deveni momentul cel mai memorabil al concediului.
Cu ghid sau pe cont propriu?
Pentru prima experiență, un ghid montan sau un instructor specializat este alegerea cea mai sigură. Îți va verifica echipamentul, îți va arăta cum te asiguri corect, va alege un traseu potrivit nivelului tău și va ști ce să facă dacă ceva nu merge cum trebuie. Merită să știi cum alegi un profesionist; criteriile sunt explicate în articolul despre cum alegi un ghid montan autorizat.
După câteva trasee însoțite, poți merge și pe cont propriu, pe trasee ușoare, cu prieteni cu experiență. Chiar și atunci, nu merge singur, anunță pe cineva traseul ales și respectă limitele grupului.
Planificarea zilei
Vremea este factorul cel mai important. Furtunile de vară cu descărcări electrice sunt extrem de periculoase pe via ferrata, pentru că cablul de oțel conduce electricitatea. Verifică prognoza, pleacă dimineața devreme și renunță sau retrage-te la primele semne de furtună. Stânca udă devine alunecoasă, iar treptele metalice la fel.
Gândește-te și la drumul până la începutul traseului. Multe trasee sunt departe de orașe, iar accesul se face cu mașina sau cu trenul, urmat de o drumeție de apropiere. Avantajele fiecărei variante sunt discutate în articolul despre cum ajungi la traseele montane cu trenul sau cu mașina.
Înainte de plecare, parcurge o listă scurtă:
- prognoza meteo verificată, fără risc de furtună;
- traseul ales pe măsura celui mai puțin experimentat membru al grupului;
- echipamentul complet, verificat și potrivit fiecărui participant;
- apă, gustări și haine de schimb în rucsac;
- telefon încărcat și numărul serviciului de salvare montană notat;
- o persoană anunțată despre traseu și ora estimată de întoarcere.
Via ferrata îți deschide o latură a muntelui pe care puțini turiști o văd: pereții de stâncă, vârfurile accesibile doar pe căi verticale, priveliștile care îți taie respirația. Cu echipament corect, un traseu bine ales și respect pentru reguli, poate fi una dintre cele mai frumoase experiențe dintr-o vacanță activă. Începe ușor, mergi alături de oameni cu experiență și lasă ca fiecare traseu să-ți crească încrederea pentru următorul.
Foto: Marek Piwnicki / Pexels
