Sari la conținut
Ultima oră
Intoleranța la lactoză sau la gluten: cum diferă de alergie
Sanatate

Intoleranța la lactoză sau la gluten: cum diferă de alergie

Intoleranța alimentară este o reacție a sistemului digestiv sau a metabolismului la un aliment, care provoacă disconfort, dar nu implică sistemul imunitar în același mod ca alergia. Alergia alimentară este o reacție imună care poate fi gravă chiar la cantități mici. Diferența contează mult pentru siguranță și pentru felul în care este abordată fiecare situație. Răspunsurile de mai jos lămuresc întrebările cele mai frecvente.

Ce este intoleranța la lactoză?

Lactoza este zahărul din lapte. Pentru a fi digerată, are nevoie de o enzimă numită lactază, produsă în intestinul subțire. La unele persoane, cantitatea de lactază scade, iar lactoza ajunge nedigerată în intestinul gros, unde este fermentată de bacterii. Rezultatul poate fi balonare, gaze, crampe abdominale și scaune moi, la ore după consumul de lactate. Severitatea depinde de cât de mult lactază mai produce organismul și de cantitatea de lactoză consumată.

Nu este o boală periculoasă și nu implică sistemul imunitar. Multe persoane pot tolera cantități mici de lactate sau produse fermentate, precum iaurtul, însă diferă de la om la om. Medicul poate recomanda teste sau o dietă de probă pentru a clarifica situația.

Ce este intoleranța la gluten sau boala celiacă?

Glutenul este o proteină din grâu, orz și secară. Termenul „intoleranță la gluten” este folosit în limbajul comun pentru mai multe situații diferite. Boala celiacă este o afecțiune autoimună, în care glutenul declanșează un răspuns imun ce afectează mucoasa intestinului subțire. Sensibilitatea la gluten non-celiacă presupune simptome după consum, fără markerii bolii celiace. Alergia la grâu este o reacție alergică la proteine din grâu, distinctă de celelalte.

Simptomele pot include dureri abdominale, balonare, diaree sau constipație, oboseală, scădere în greutate, erupții pe piele sau anemie, însă variază mult și uneori lipsesc. De aceea, diagnosticul se pune de medic, prin analize și, la nevoie, investigații suplimentare, înainte de eliminarea glutenului din alimentație.

Cum diferă de alergia alimentară?

În alergia alimentară, sistemul imunitar confundă o proteină din aliment cu o amenințare și declanșează o reacție. Aceasta poate apărea în minute sau în ore și poate include urticarie, mâncărime, umflarea buzelor sau a feței, vărsături, dificultăți de respirație, amețeală sau scăderea tensiunii. Forma severă, numită anafilaxie, este o urgență medicală.

În intoleranță, reacția este în principal digestivă, depinde adesea de cantitate și nu pune viața în pericol. Totuși, simptomele se pot suprapune: durerile abdominale și diareea pot apărea în ambele situații. Din acest motiv, nu e recomandat să te diagnostichezi singur. Un material despre alergia alimentară sau intoleranța și cum le deosebești detaliază criteriile pe care le folosesc medicii.

Cum se pune diagnosticul?

Medicul pornește de la povestea ta: ce simți, după ce aliment, la cât timp, cât de des. Notarea alimentelor și a simptomelor într-un jurnal timp de câteva săptămâni ajută mult. Apoi, în funcție de suspiciune, pot urma:

  • teste de sânge pentru markerii bolii celiace, făcute cât timp consumi gluten;
  • teste cutanate sau analize de sânge pentru alergii, la alergolog;
  • teste respiratorii pentru intoleranța la lactoză, în unele centre;
  • dietă de eliminare și reintroducere, sub supraveghere medicală;
  • endoscopie digestivă cu biopsie, în anumite situații, pentru boala celiacă.

Un lucru esențial: nu elimina glutenul înainte de teste dacă suspectezi boala celiacă. Eliminarea poate face testele neconcludente și poate întârzia diagnosticul.

Ce se întâmplă dacă exclud alimente pe cont propriu?

Dietele de excludere fără indicație medicală au riscuri: carențe de calciu, fibre, vitamine din grupul B, fier, mai ales la copii. În plus, pot masca simptomele și pot îngreuna diagnosticul. Dacă ai restricții, cere ajutorul unui medic sau al unui nutriționist pentru a-ți construi o alimentație echilibrată. Citește etichetele, mai ales pentru alergeni, care trebuie evidențiați conform reglementărilor.

Pentru intoleranța la lactoză, există alternative fără lactoză și preparate cu enzimă, la recomandarea medicului sau a farmacistului. Pentru boala celiacă, dieta fără gluten este un tratament care se urmează strict, pe termen lung.

Mituri care complică lucrurile

Un mit frecvent spune că dacă un aliment nu te îmbolnăvește imediat, nu poate fi problema. Intoleranțele dau adesea simptome întârziate, la câteva ore, și de aceea sunt greu de legat de mâncarea consumată. Alt mit susține că dieta fără gluten este mai sănătoasă pentru oricine; fără indicație medicală, ea nu aduce beneficii dovedite și poate sărăci alimentația. Se mai crede că alergia la lapte și intoleranța la lactoză sunt același lucru, deși prima implică sistemul imunitar și proteinele din lapte, iar a doua lipsa unei enzime.

Nici testele comerciale vândute pe internet, care promit liste lungi de alimente „interzise”, nu sunt un înlocuitor pentru evaluarea medicală. Rezultatele lor pot genera restricții inutile și temeri nejustificate.

Când mergi la medic de urgență?

Sună la urgență dacă, după un aliment, apar dificultăți de respirație, umflarea buzelor, limbii sau gâtului, răgușeală, amețeală intensă, leșin, vărsături repetate sau urticarie extinsă. Cei care au primit un diagnostic de alergie severă au, de obicei, un plan scris și medicație de urgență; ține-le la îndemână și spune-le celor din jur cum să acționeze.

Pentru intoleranțe, un consult obișnuit este suficient, dar nu amâna dacă ai scădere în greutate neexplicată, sânge în scaun, diaree persistentă, anemie sau dureri abdominale severe. Detalii despre alte domenii medicale implicate găsești în secțiunea alte specialități.

Sfaturi practice pentru familie

Dacă un copil are alergie sau intoleranță, informează grădinița, școala și ceilalți îngrijitori. Pregătește o listă clară cu alimente permise și interzise, cu simptomele de urmărit și cu pașii în caz de urgență. Învață copilul, treptat, să citească etichetele și să refuze mâncarea necunoscută. La restaurant, întreabă ospătarul despre ingrediente, fără jenă.

Pe MediciHub poți găsi și alte explicații despre cum se pregătesc consulturile la diverși specialiști, ca să mergi la cabinet cu întrebările și documentele potrivite.